Ce este blestemul ?

Am aflat recent ca grecii au la dispozitie un site pe care-l pot accesa pentru a posta acolo „urarile” lor pentru cei care i-au „suparat”. Stirea dezvaluie si ca cei mai „gratulati” sunt soferii de taxi, „fostii” sau „fostele”, ba chiar, premierul tarii respective ; iar denumirea tradusa a domeniului respectiv, chiar asa suna - blesteme.com ! Nu ma mir, deoarece grecii, italienii si romanii sunt cunoscuti pentru „apetitul” lor cand vine vorba de blesteme... fie ele online sau verbale. Mai mult de atat, am o vaga presimtire ca in urma acestui articol ( in mai putin de cateva luni ) se poate „naste” o noua „afacere online” si pe meleagurile noastre mioritice... Nu stiu daca ajuta cu ceva, dar, preventiv ( din reflex ) am batut de 3 ori in lemn..
Sa vedem de ce ar vrea cineva sa blesteme, dar si cateva definitii ale acestui cuvant - blestem.

Parintele Cleopa spunea ca „blestemul este un act de necinstire al lui Dumnezeu ; un act doveditor al rautatii sufletului omenesc, al urii si dorintei noastre de razbunare asupra celor pe care ii uram”. Pe de alta parte, DEX-ul Academiei Romane, ed.’98 spune ca blestemul este o „invocare a urgiei divine impotriva cuiva ; nenorocire a cuiva pusa pe seama furiei divine”. De fapt, blestemul este o forma de atac energetic negativ asupra unei persoane, savarsit de o alta persoana sub imperiul furiei, urii si razbunarii ( cat de des se uita zicala „razbunarea-i arma prostului” ! ). Blestemul este o forma de defulare, de descarcare a incarcaturii emotionale negative a persoanei si asta imi aminteste ca, pe vremuri, intr-o mare întreprindere, intr-un loc mai retras din curtea respectivei institutii, pe un zid, era desenat un cerc mare, deasupra caruia statea scris „Loc de dat cu capul” ! Marturisesc ca intre cele doua „metode” de defulare - blestemul si locul de dat cu capul - as recomanda oricand pe cei de al doilea, ca fiind mult mai eficace ! Sigur, un pic mai dureros, dar si cel mai putin primejdios. Si asta, deoarece sentimentele de furie, ura, razbunare, ne aduc, de cele mai multe ori, mult mai aproape de stadiul animalic ; lasand la o parte ca aratam astfel lumii josnicia si bicisnicia sufletului omenesc, incapabil, vai, de iertare. Daca lasi animalul din tine sa te domine, da-te cu capul de pereti !
Nu chema osanda lui Dumnezeu asupra altuia, caci s-ar putea ca acela sa fie un adevarat credincios, cu staruinta in rugaciune, existand astfel posibilitatea ca blestemul sa se intoarca asupra ta ! Sa mai amintesc aici si de unii parinti care „arunca blesteme” - energii negative - asupra propriilor copii ?!...uitand ca, prin definitie, un copil are un suflet pur ?! Nu generalizez si nici nu condamn, in schimb, pot trage un semnal de alarma asupra noii generatii de parinti ! Nestiute sunt caile Domnului - de catre noi - nu de catre El.

In alta ordine de idei, multi spun : „am fost blestemat...” si urmeaza „plangerile”: „...sa am o nevasta urata”, „...sa muncesc ca un rob” sau „...sa ma zbat mereu”... Acestia sunt cei care-si plang singuri de mila spunand ca „sunt blestemati”. Dar ei isi accepta soarta pe care, de cele mai multe ori, singuri si-au ales-o ! Si pe care o iau asa cum este, fara sa ridice macar un deget spre a si-o schimba. Furia divina nu poate fi invocata, nu-l necinstiti pe Dumnezeu, nu El v-a blestemat nici cu nevasta urata,nici cu un sot betiv, nici cu serviciul prost ales sau lipsa de invatatura ori nepriceperea dvs. Un proverb romanesc spune ca „Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga in traista” ceea ce inseamna ca trebuie sa facem si noi „ceva” pentru a ne schimba soarta, dar si pentru a ne domina instinctele atavice.

Nu blestemati ! Caci blestemul se intoarce impotriva voastra. Dumnezeu este Dumnezeul iubirii, iar furia divina nu poate fi folosita dupa bunul nostru plac. Daca ne pedepseste, o face pentru faptele noastre, nu pentru ca un oarecare i-a cerut s-o faca ! El isi apara „turma” si de „lupii” care blestema !


Radu Botez - parapsiholog